sâmbătă, 23 iunie 2018

Sapiens. Scurta istorie a omenirii - Yuval Noah Harari - una dintre cele mai cautate carti de la BOOKFEST

Homo sapiens a preferat mult timp să se vadă pe sine ca fiind despărţit de animale, un orfan deposedat de familie, căruia îi lipsesc fraţii sau verii şi, cel mai important, părinţii ...


Super weekend Polirom -25% - 80% la TOATE titlurile

libris.ro%20


In acest week-end avem o oferta excelenta la LIBRIS si POLIROM - reduceri de preturi de pana la 80% la o multime de titluri! - VEZI INTREAGA OFERTA AICI!


Din lista lunga si tentanta de carti am ales una de exceptie despre care sa va vorbesc - e o carte fascinanta, care, cu siguranta, va atrage si cititori care, in general, prefera alt gen de literatura - Sapiens. Scurta istorie a omenirii - Yuval Noah Harari.

Inca de la primele randuri te captiveaza, chiar de la studierea cuprinsului - apoi, pe masura ce te adancesti in paginile cartii, dispare tot mediul din jurul tau si te transpui in alta lume, iar mintea incepe sa calatoeasca si sa caute raspunsuri la problemele ridicate! E cu adevarat fascinanta, nu este de mirare ca la Bookfest a fost unul dintre cele mai cautate volume!


Cartea poate fi achizitionata cu 25% REDUCERE de pret in acest week-end - de la LIBRIS - AICI!

Dupa cateva randuri despre continutul volumului Sapiens. Scurta istorie a omenirii de Yuval Noah Harari, am pus cateva pagini extrase din carte, ca sa va faceti o idee despre modul cum e scrisa si despre cat de interesant este intregul subiect tratat - adica acest mister care suntem noi, noi care ne credem invincibili, cu toata dimensiunea noastra miniscula raportat la acest Univers fara sfarsit care ne inconjoara!

Prin urmare, va invit sa parcurgeti pagina pana mai jos, pentru a citi cuprinsul cartii si cateva pagini deosebit de interesante (e chiar greu sa extragi ceva interesant dintr-un material care este integral de exceptie!)

Publicata initial in Israel in 2011, Sapiens a devenit rapid bestseller international, fiind tradusa in peste patruzeci de limbi.

Acum 100.000 de ani, pe pamint existau cel putin sase specii de oameni. Astazi exista una singura: noi, Homo sapiens. Ce s-a intimplat cu celelalte? Si cum am ajuns sa fim stapinii planetei? De la inceputurile speciei noastre si rolul pe care l-a jucat in ecosistemul global pina in modernitate, Sapiens imbina istoria si stiinta pentru a pune in discutie tot ce stim despre noi insine, ne arata cum ne-am unit ca sa construim orase, regate si imperii, cum am ajuns sa credem in zei, in legi si in carti, dar si cum am devenit sclavii birocratiei, ai consumerismului si ai cautarii fericirii. De asemenea, ne indeamna sa privim in viitor, caci de citeva decenii am inceput sa incalcam legile selectiei naturale care au guvernat viata in ultimii patru miliarde de ani. Dobindim capacitatea de a modela nu doar lumea din jurul nostru, ci si pe noi insine. Incotro ne duce aceasta si ce vrem sa devenim?



„Interesanta si provocatoare... Ne ajuta sa intelegem de cit de putin timp sintem pe acest pamint, de cit de putin timp exista lucruri ca agricultura sau stiinta si de ce este bine sa nu le luam ca pe ceva de la sine inteles.” (Barack Obama)

„Sapiens abordeaza cele mai mari probleme ale istoriei si ale lumii moderne, fiind scrisa intr-o limba plina de viata.” (Jared Diamond)

„O istorie a civilizatiei captivanta, provocatoare... combinata cu o gindire nonconformista si fapte uimitoare. Aceasta carte fascinanta si distrugatoare de mituri nu poate fi rezumata... pur si simplu trebuie s-o citesti.” (Financial Times)

„In aceasta analiza exhaustiva a istoriei oamenilor, Harari le ofera cititorilor ocazia sa reconsidere totul: de la supravietuirea lui Homo sapiens pina la fascinanta chestiune a modului in care societatea se organizeaza prin fictiuni.” (Booklist)

Sapiens ii poarta pe cititori intr-un tur rapid al istoriei speciei noastre... o lectura importanta pentru un sapiens cu preocupari serioase, care reflecteaza asupra lui insusi.” (The Washington Post)

Promotia aceasta este adusa ca afiliat LIBRIS!

Pentru a fi la curent cu promotiile librariior partenere on-line, va invit sa urmariti si paginile de facebook 100decarti ori+100deCarti



Iata, mai jos, paginile extrase din carte, cu invitatia de a cumpara Sapiens. Scurta istorie a omenirii - Yuval Noah Harari de AICI!


"Cuprins
Tabel cronologic . 9
Partea I
REVOLUTIA COGNITIVA
Capitolul 1. Un animal neînsemnat . 13
Capitolul 2. Pomul Cunoasterii . 27
Capitolul 3. O zi din viata lui Adam si a Evei . 44
Capitolul 4. Potopul . 63

Partea a II-a
REVOLUTIA AGRICOLA
Capitolul 5. Cea mai mare pacaleala din istorie . 75
Capitolul 6. Construirea piramidelor . 92
Capitolul 7. Supraîncarcarea memoriei . 108
Capitolul 8. Nu exista dreptate în istorie 119
Partea a III-a
UNIFICAREA UMANITATII
Capitolul 9. Sageata istoriei . 143
Capitolul 10. Mirosul banilor 151
Capitolul 11. Viziuni imperiale 163
Capitolul 12. Legea religiei . 179
Capitolul 13. Secretul succesului 202
Partea a IV-a
REVOLUTIA STIINTIFICA
Capitolul 14. Descoperirea ignorantei 211
Capitolul 15. Alianta dintre stiinta si imperiu 234
Capitolul 16. Crezul capitalist . 258
Capitolul 17. Rotile industriei 282
Capitolul 18. O revolutie permanenta 296
Capitolul 19. Si au trait fericiti pâna la adânci batrâneti 316
Capitolul 20. Sfârsitul lui Homo sapiens 334
Epilog. Animalul care a devenit zeu 351
Note . 353
Multumiri 367



Tabel cronologic
Numar de ani pâna în prezent
13,5 miliarde Apar materia si energia. Începutul fizicii. Apar atomii si moleculele. Începutul chimiei.
4,5 miliarde Formarea planetei Pamânt.
3,8 miliarde Apar organismele. Începutul biologiei.
6 milioane Ultimul stramos comun al oamenilor si cimpanzeilor.
2,5 milioane Aparitia genului Homo în Africa. Primele unelte din piatra.
2 milioane Oamenii se raspândesc din Africa în Eurasia. Aparitia unor specii umane diferite.
500.000 Aparitia neanderthalienilor în Europa si Orientul Mijlociu.
300.000 Utilizarea cotidiana a focului.
200.000 Aparitia lui Homo sapiens în Africa de Est.
70.000 Revolutia Cognitiva. Aparitia limbajului fictional. Începutul istoriei. Sapiens se raspândesc în afara Africii.
45.000 Sapiens colonizeaza Australia. Extinctia animalelor mari în Australia.
30.000 Extinctia neanderthalienilor.
16.000 Sapiens colonizeaza America. Extinctia animalelor mari în America.
13.000 Extinctia lui Homo floresiensis. Homo sapiens e singura specie umana care supravietuieste.
12.000 Revolutia Agricola. Cultivarea plantelor si domesticirea animalelor. Asezari permanente.
5.000 Aparitia primelor regate, a scrisului si a banilor. Religii politeiste.
4.250 Primul imperiu – Imperiul Akkadian al lui Sargon.
2.500 Inventarea monedelor – o forma universala a banilor. Imperiul Persan – o ordine politica universala „în beneficiul tuturor oamenilor”. Budismul în India – un adevar universal care „elibereaza toate fiintele de suferinta”.
2.000 Imperiul Han în China. Imperiul Roman în bazinul mediteraneean. Crestinismul.
1.400 Islamul.
500 Revolutia Stiintifica. Omenirea îsi recunoaste ignoranta si începe sa dobândeasca o putere fara precedent. Europenii încep sa cucereasca America si oceanele. Întreaga planeta devine o singura arena a istoriei. Ascensiunea capitalismului.
200 Revolutia Industriala. Familia si comunitatea sunt înlocuite de stat si piata. Extinctia masiva a plantelor si a animalelor. Prezent Oamenii depasesc granitele planetei Pamânt. Armele nucleare ameninta supravietuirea umanitatii. Organismele sunt modelate tot mai mult de proiectarea inteligenta decât de selectia naturala. Viitor Proiectarea inteligenta devine principiul fundamental al vietii? Homo sapiens este înlocuit de supraoameni?

Partea I
Revolutia Cognitiva



Pretul gândirii
În ciuda numeroaselor lor diferente, toate speciile umane împartasesc mai multe caracteristici definitorii. Lucrul cel mai important, oamenii au un creier extraordinar de mare în comparatie cu alte animale. Mamiferele care cântaresc 60 de kilograme au un volum mediu al creierului de 200 de centimetri cubi. Cei mai vechi barbati si femei, acum 2,5 milioane de ani, aveau un creier de circa 600 de centimetri cubi. Sapiens moderni au un creier de 1.200-1.400 de centimetri cubi în medie. Creierul neanderthalienilor era chiar mai mare.
Faptul ca evolutia ar trebui sa selecteze un creier mai mare poate sa ni se para, ei bine, la mintea cocosului. Suntem atât de încântati de marea noastra inteligenta încât, atunci când vine vorba de puterea cerebrala, presupunem ca e cu atât mai bine cu cât e mai multa. Dar, daca asa ar sta lucrurile, familia felidelor ar fi produs si ea pisici care sa poata face calcule, iar porcii ar fi lansat pâna acum
propriul lor program spatial. De ce un creier urias este atât de rar în regnul animal?
Fapt este ca un creier gigantic înseamna o cheltuiala uriasa pentru organism.
Nu e usor de dus, mai ales când este ambalat într-un craniu masiv. E înca si mai greu de alimentat. La Homo sapiens, creierul reprezinta circa 2-3% din greutatea totala a corpului, dar consuma 25% din energia acestuia când corpul este în repaus. Prin comparatie, creierul altor primate are nevoie de doar 8% din energie atunci când corpul este în repaus. Oamenii arhaici au platit în doua moduri pentru
creierul lor mare. Mai întâi, au petrecut mai mult timp în cautarea hranei. În al doilea rând, muschii li s-au atrofiat. Asemenea unui guvern care muta banii de la aparare la educatie, oamenii au transferat energie de la bicepsi la neuroni. Nu e deloc evident ca aceasta ar fi o buna strategie pentru a supravietui în savana.
Un cimpanzeu nu poate câstiga într-o dezbatere argumentata în fata unui Homo sapiens, însa maimuta poate sfâsia omul în bucati ca pe o papusa din cârpe.

Astazi creierul nostru mare ne aduce beneficii frumusele, fiindca putem produce masini si arme care ne permit sa ne miscam mult mai repede decât cimpanzeii si sa-i împuscam de la o distanta sigura, în loc sa ne luptam cu ei.
Însa masinile si armele sunt un fenomen recent. Timp de mai mult de doua milioane de ani, retelele neuronale ale oamenilor au crescut si au tot crescut, dar, în afara de câteva cutite din cremene si bete ascutite, acestia nu prea s-au ales cu ceva în schimb. Ce anume a împins atunci înainte evolutia masivului creier uman pe parcursul celor doua milioane de ani? La drept vorbind, nu stim.
O alta trasatura umana neobisnuita este ca ne deplasam în pozitie verticala bipeda. Când stai în picioare, e mai usor sa cercetezi savana cu privirea în cautare de vânat sau pentru a depista dusmani, iar bratele care nu mai sunt necesare pentru locomotie sunt disponibile pentru alte lucruri, de exemplu pentru a arunca pietre sau a face semne. Cu cât mâinile au putut face mai multe lucruri, cu atât
stapânii acestora au avut mai mult de câstigat, asa încât presiunea evolutiei a determinat o concentrare tot mai mare a nervilor si a muschilor fini în palme si degete. Ca urmare, oamenii pot îndeplini sarcini foarte complicate cu mâinile lor. Ei pot mai ales produce si utiliza unelte sofisticate. Primele dovezi privind producerea unor unelte dateaza de acum aproximativ 2,5 milioane de ani, iar
fabricarea si folosirea uneltelor reprezinta criteriile dupa care arheologii recunosc oamenii din vechime.
Si totusi, mersul biped are dezavantajele lui. Scheletul primatelor care au fost stramosii nostri s-a dezvoltat timp de milioane de ani pentru a sustine un animal ce mergea pe toate cele patru labe si avea un cap relativ mic. Adaptarea la o statiune verticala a reprezentat o adevarata provocare, mai ales ca întregul esafodaj trebuia sa sustina un craniu foarte mare. Omenirea a platit pentru vederea ei larga si mâinile harnice cu dureri de spate si gâturi tepene.
Femeile au platit în plus. Un mers biped cerea solduri mai înguste, strâmtând astfel canalul pe care avea loc nasterea – iar asta tocmai când capetele fetusilor deveneau din ce în ce mai mari. Moartea la nastere a devenit un pericol major pentru femelele umane. Femeile care nasteau mai devreme, când creierul si capul fetusului erau înca relativ mici si suple, se descurcau mai bine, traind mai mult
si având mai multi copii. În consecinta, selectia naturala a favorizat nasterile premature. Si, într-adevar, în comparatie cu alte animale, oamenii sunt nascuti prematur, când multe dintre sistemele lor vitale sunt înca subdezvoltate. Un mânz poate merge pe propriile picioare curând dupa nastere; un pisoi îsi paraseste mama pentru a scormoni pe cont propriu prin preajma când are doar câteva
saptamâni. Copiii oamenilor sunt neajutorati si depind multi ani de cei mari în ceea ce priveste subzistenta, protectia si educatia lor.
Acest fapt a contribuit în mod considerabil atât la extraordinarele abilitati sociale ale oamenilor, cât si la problemele lor sociale unice. Mamele singure nu puteau procura suficienta hrana pentru progeniturile lor si pentru ele însele având copiii dupa ele. Cresterea copiilor cerea un ajutor constant din partea altor membri ai familiei si a vecinilor. E nevoie de un întreg trib ca sa cresti un om.
Evolutia i-a favorizat asadar pe cei capabili sa formeze legaturi sociale puternice.
În plus, de vreme ce oamenii se nasc subdezvoltati, ei pot fi educati si socializati într-o masura mult mai mare decât oricare alt animal. Majoritatea mamiferelor ies din pântecele mamei ca niste oale de ceramica gata smaltuite dintr-un cuptor – orice încercare de a le remodela nu va face decât sa le zgârie sau sa le sparga.
Oamenii ies din pântece ca sticla topita dintr-un cuptor. Pot fi rasuciti, întinsi si modelati cu un surprinzator grad de libertate. Iata de ce ne putem educa astazi copiii ca sa devina crestini sau budisti, capitalisti sau socialisti, razboinici sau iubitori de pace.



Capitolul 3
O zi din viaţa lui Adam şi a Evei
Pentru a înţelege natura, istoria şi psihologia noastră, trebuie să pătrundem în mintea strămoşilor noştri vânători‑culegători. Pe parcursul aproape întregii istorii a speciei noastre, sapiens şi‑au procurat hrana în felul acesta. Ultimii 200 de ani, în care un număr tot mai mare de sapiens şi‑au câştigat hrana zilnică ca muncitori urbani şi funcţionari, şi cei 10.000 de ani anteriori, în care majoritatea au trăit ca agricultori şi păstori, sunt doar o clipă în comparaţie cu zecile de mii de ani în
care strămoşii noştri s‑au ocupat cu vânătoarea şi culesul.
Domeniul înfloritor al psihologiei evoluţioniste susţine că multe dintre caracteristicile noastre sociale şi psihologice actuale s‑au format în timpul acestui ev preagricol. Chiar şi astăzi, afirmă cercetătorii din acest domeniu, creierele şi minţile noastre sunt adaptate unei vieţi de vânători‑culegători. Obiceiurile noastre alimentare, conflictele şi sexualitatea noastră sunt toate rezultatul modului în care
minţile noastre de vânători‑culegători interacţionează cu ambientul nostru postindustrial actual, cu megalopolisurile, avioanele, telefoanele şi computerele sale.
Acest mediu ne oferă mai multe resurse materiale şi vieţi mai lungi decât cele de care s‑a bucurat oricare generaţie anterioară, însă ne face să ne simţim adesea alienaţi, deprimaţi şi stresaţi. Pentru a înţelege de ce, susţin psihologii evoluţionişti, trebuie să investigăm lumea vânătorilor‑culegători care ne‑a modelat, cea în care încă locuim în subconştientul nostru.
De ce, de exemplu, oamenii se îndoapă cu alimente bogate în calorii care nu fac bine corpurilor noastre? Societăţile abundenţei de astăzi se confruntă cu flagelul obezităţii, ce se răspândeşte cu rapiditate în ţările în curs de dezvoltare. Până ce nu examinăm obiceiurile alimentare ale strămoşilor noştri vânători‑culegători, rămâne o enigmă de ce ne ghiftuim cu alimentele cele mai dulci şi mai grase pe care le putem găsi. În savanele şi pădurile în care locuiau aceştia, alimentele dulci bogate în calorii erau extrem de rare şi hrana era în general insuficientă.
Un vânător‑culegător tipic de acum 30.000 de ani avea acces la un singur fel de alimente dulci – fructele coapte. Dacă o femeie din Epoca de Piatră dădea peste un copac plin de smochine, cel mai înţelept lucru pe care îl putea face era să mănânce pe loc cât de multe smochine putea, înainte ca ceata locală de babuini să golească copacul de fructe. Instinctul de a ne îndopa cu alimente bogate în
calorii s‑a înrădăcinat astfel în genele noastre. Astăzi vom fi locuind în apartamente cu frigidere ticsite cu mâncare, însă ADN‑ul nostru crede încă că suntem în savană. Asta ne face să înfulecăm câte o jumătate de kilogram de îngheţată Ben & Jerry’s când găsim cutia în frigider şi să o spălăm cu o sticlă mare de Coca‑Cola.
Această teorie a „genei îmbuibării” este larg acceptată. Alte teorii sunt mult mai controversate. De exemplu, unii psihologi evoluţionişti susţin că cetele arhaice de vânători‑culegători nu erau compuse din familii nucleare centrate pe cupluri monogame. În schimb, vânătorii‑culegători trăiau în comune care nu cunoşteau proprietatea privată, relaţiile monogame şi nici măcar principiul paternităţii. Într‑o
astfel de ceată, o femeie putea să facă sex şi să aibă legături apropiate cu mai mulţi bărbaţi (şi femei) simultan, şi toţi membrii adulţi ai cetei cooperau pentru creşterea copiilor. Deoarece nici un bărbat nu ştia cu certitudine care erau copiii săi, bărbaţii aveau grijă în mod egal de toţi copiii.
O asemenea structură socială nu este o utopie hippie. Ea este bine documentată printre animale, mai cu seamă printre rudele noastre cele mai apropiate, cimpanzeii şi bonobo. Există chiar un număr de culturi umane actuale în care este practicată paternitatea colectivă, de exemplu printre indienii Barí. Potrivit credinţelor unor astfel de societăţi, copilul nu se naşte din sperma unui singur bărbat, ci din
acumularea spermei în pântecele mamei. O mamă bună îşi va face un punct de onoare din a face sex cu diverşi bărbaţi, mai ales când este însărcinată, în aşa fel încât copilul ei să beneficieze de calităţile (şi grija paternă) nu doar ale celui mai bun vânător, ci şi ale celui mai bun povestitor, celui mai puternic războinic şi celui mai atent amant. Dacă acest lucru pare prostesc, gândiţi‑vă că, înainte de
apariţia studiilor moderne de embriologie, oamenii nu dispuneau de dovezi solide că copiii sunt procreaţi întotdeauna de un singur tată, şi nu de mai mulţi.
Susţinătorii acestei teorii a „comunei arhaice” afirmă că infidelităţile frecvente care caracterizează căsniciile moderne şi rata mare a divorţurilor, ca să nu mai vorbim de mulţimea complexelor psihologice de care suferă atât copiii, cât şi adulţii, provin toate din faptul că oamenii sunt siliţi să trăiască în familii nucleare şi să aibă relaţii monogame care sunt incompatibile cu software‑ul nostru biologic.
Mulţi oameni de ştiinţă resping vehement această teorie, insistând asupra faptului că atât monogamia, cât şi formarea unor familii nucleare sunt comportamente umane esenţiale. Deşi societăţile arhaice de vânători‑culegători tindeau să fie mai comunale şi mai egalitare decât societăţile moderne, susţin aceşti cercetători, ele erau totuşi alcătuite din celule separate, fiecare cuprinzând un cuplu plin
de gelozie şi copiii pe care membrii acestuia îi aveau împreună. Acesta e motivul pentru care astăzi relaţiile monogame şi familiile nucleare reprezintă norma în marea majoritate a culturilor, pentru care bărbaţii şi femeile tind să fie foarte posesivi cu partenerii şi copiii lor şi pentru care chiar şi în state moderne precum Coreea de Nord şi Siria autoritatea politică trece de la tată la fiu.
Pentru a tranşa această controversă şi a înţelege sexualitatea, societatea şi politica noastră, trebuie să aflăm câte ceva despre condiţiile de trai ale strămoşilor noştri, să examinăm cum au trăit sapiens între Revoluţia Cognitivă de acum 70.000 de ani şi începutul Revoluţiei Agricole care a avut loc cu aproape 12.000 de ani în urmă.
Din nefericire, sunt puţine certitudini cu privire la vieţile strămoşilor noştri vânători‑culegători. Disputa dintre şcolile „comunei arhaice” şi „monogamiei eterne” se sprijină pe probe prea puţin convingătoare. Evident, nu deţinem izvoare scrise din epoca vânătorilor‑culegători, iar dovezile arheologice constau în principal din oase fosilizate şi unelte din piatră. Artefactele făcute din materiale mai perisabile – precum lemnul, bambusul şi pielea – supravieţuiesc doar în condiţii
excepţionale. Locul comun conform căruia în faza preagricolă oamenii au trăit într‑o Epocă a Pietrei e o concepţie eronată care se bazează pe această prejudecată arheologică. Epoca Pietrei ar trebui să se numească mai potrivit Epoca Lemnului, pentru că majoritatea uneltelor folosite de vechii vânători‑culegători erau făcute din lemn.
Orice reconstrucţie a vieţii vânătorilor‑culegători arhaici pornind de la artefactele care au supravieţuit este extrem de problematică. Una dintre deosebirile cele mai evidente dintre vânătorii‑culegători arhaici şi descendenţii lor din epoca agriculturii şi cea a industriei este aceea că vânătorii‑culegători aveau foarte puţine artefacte, iar acestea jucau un rol relativ modest în viaţa lor. În cursul vieţii, un
membru tipic al unei societăţi moderne a abundenţei va deţine câteva milioane de artefacte – de la automobile şi case până la scutece de unică folosinţă şi cutii de lapte. Aproape că nu există o activitate, o credinţă sau chiar o emoţie care să nu fie mediate de obiecte născocite de noi înşine. Obiceiurile noastre alimentare sunt mediate de o colecţie năucitoare de astfel de obiecte, de la linguri şi pahare la laboratoare de inginerie genetică şi nave oceanice gigantice. Când ne jucăm, utilizăm o grămadă de jucării, de la cărţi de joc la stadioane cu 100.000 de locuri.
În relaţiile noastre romantice şi sexuale recurgem la verighete, paturi, haine drăguţe, lenjerie sexy, prezervative, restaurante la modă, moteluri ieftine, lounge‑uri în aeroporturi, săli de nuntă şi firme de catering. Religiile aduc sacrul în viaţa noastră împreună cu bisericile gotice, moscheile musulmane, aşramurile hinduse, sulurile Torei, roţile de rugăciune tibetane, sutanele preoţeşti, lumânările, tămâia,
pomul de Crăciun, găluştele de la Paştele evreiesc, pietrele funerare şi icoanele.
Nu ne dăm seama cât de omniprezente sunt lucrurile noastre până nu trebuie să ne mutăm într‑o casă nouă. Vânătorii‑culegători îşi schimbau domiciliul în fiecare lună, în fiecare săptămână şi uneori chiar în fiecare zi, cărându‑şi în spate ..."


Cartea poate fi achizitionata de la LIBRIS - AICI!

Promotia aceasta este adusa ca afiliat LIBRIS!

Pentru a fi la curent cu promotiile librariior partenere on-line, va invit sa urmariti si paginile de facebook 100decarti ori+100deCarti


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu