CARTI DE COLECTIE
„Kronika“ este colecția în care umanitatea este reconstruită prin cărți care ne ajută să pătrundem în culisele celor mai interesante evenimente politice, sociale sau financiare de ieri şi de astăzi.
Articolul meu este realziat ca afiliat LITERA.
Dar dacă felul în care înțelegem lumea este distorsionat? Dacă nu mediul politic și evenimentele mondiale sunt cele care ne-au transformat fundamental viața de zi cu zi, ci lumea afacerilor? Afacerile acelea care nu au fost niciodată subiectul știrilor, pentru că sunt încheiate în sălile de şedinţe ale marilor companii, pe terenuri de golf sau la bordul unor iahturi de lux, şi sunt pecetluite printr-o simplă strângere de mână.
Înţelegerile care ne-au schimbat lumea de Jacques Peretti este o carte care spune povestea unor astfel de afaceri și a felului în care ele au schimbat lumea – modul de viață, relația cu banii și felul în care cheltuim, modul în care muncim sau cel în care percepem bogăția și riscul, taxele și inegalitatea. Sunt afacerile care au schimbat mentalul colectiv și au rescris regulile de funcționare a unei întregi societăți.
Vom descoperi, printre altele, de ce a fost nevoie de inventarea conceptului de uzură programată și de cel de indice de masă corporală, care sunt marile corporații care își dispută supremația într-o versiune reală a „jocurilor foamei“ și cum s-a ajuns la crearea medicamentelor pentru persoane sănătoase.
Aceasta nu este o carte despre o teorie a conspirației, ci pur și simplu o istorie a unor „înțelegeri“ încheiate între oameni care ne-au reconfigurat viaţa printr-o idee simplă, strălucită, la baza căreia a stat mereu același principiu: inventează o problemă, pentru ca apoi să poți vinde soluția.
Clubul Bilderberg este prima carte scrisă despre puternicul grup care domină lumea şi ne controlează viața, fiind rezultatul unor investigații extrem de riscante, care dezvăluie adevăratele nume şi intenții ale membrilor săi. Încă din 1950 au început să aibă loc anual reuniuni internaționale secrete în țări din Europa, din SUA și din Canada, la care participau cele mai influente persoane din lume – politicieni, reprezentanți ai caselor regale, oameni de afaceri, jurnaliști. Fondatorii și principalii arhitecți ai Grupului Bilderberg sunt David Rockefeller și Henry Kissinger.
Cristina Martín, autoare specializată în jurnalism politic și social, este prima care a îndrăznit să vorbească despre unul dintre cele mai controversate subiecte ale istoriei noastre recente. Ea mărturisește: „Când am auzit prima dată de Clubul Bilderberg, m-au trecut fiorii. Totul părea mai degrabă ficțiune decât realitate. Am contactat imediat un cercetător despre care am aflat că îi urmărește de mulţi ani și al cărui nume nu-l voi dezvălui, pentru a-i proteja viața. El mi-a spus: Bilderberg este ca Big Brother – ochiul care vede și controlează totul! Și n-o fac pentru bani, ei sunt deja foarte bogați. Adevăratul lor obiectiv este puterea absolută, forța de a transforma oamenii în sclavi“.
Deși toate acestea pot părea stranii, așa a început totul și, mai ales, așa continuă și astăzi...
Cel de-al Doilea Război Mondial a lăsat în urma lui o Europă în haos. Peisajele fuseseră distruse, oraşe întregi rase de pe faţa pământului şi mai mult de 35 de milioane de oameni ucişi. Pe cea mai mare parte din continent, instituţiile a căror existenţă o considerăm astăzi un lucru firesc – cum ar fi poliţia, presa, transportul, administraţiile locale şi naţionale – erau fie cu totul absente, fie compromise total. Rata criminalităţii ajunsese la niveluri extrem de ridicate, economia se prăbuşise, iar populaţia Europei se afla în pragul foametei.
În acest studiu inovator al anilor care au urmat conflagraţiei mondiale, Keith Lowe descrie un continent încă bântuit de violenţă, unde mari părţi ale populaţiei trebuiau încă să accepte faptul că războiul se terminase. El scoate în evidenţă moralitatea deformată şi nevoia insaţiabilă de răzbunare care au reprezentat moştenirea acestui conflict. Descrie purificarea etnică şi războaiele civile care au distrus vieţile oamenilor obişnuiţi de la Marea Baltică la Mediterană şi întemeierea unei noi ordini mondiale care a adus, în cele din urmă, stabilitate, într-un continent zguduit din temelii. Acestea au fost realităţi, ne spune autorul, care au existat pe tot continentul – la Est şi la Vest.
Bazându-se pe documente originale, pe interviuri şi literatură de specialitate în opt limbi diferite, Continentul barbar ne oferă o imagine a unei scurte perioade haotice dintre finalul celui de-al Doilea Război Mondial şi începutul Războiului Rece. Cartea reprezintă o premieră, fiind prima lucrare importantă despre această perioadă.
După ce a petrecut peste un deceniu lucrând ca editor, Keith Lowe este acum istoric şi autor de cărţi de istorie. Este recunoscut drept o autoritate în ceea ce priveşte cel de-al Doilea Război Mondial şi a fost invitat adesea la radio şi la TV, atât în Marea Britanie, cât şi în SUA. Este autorul apreciatei lucrări Inferno: The Devastation of Hamburg, 1943. Locuieşte în nordul Londrei, împreună cu soţia şi cei doi copii.
Tim Marshall, autorul bestsellerului Prizonierii geografiei, analizează cele mai urgente și mai complicate probleme din politica globală și din relațiile internaționale examinând frontierele, zidurile și granițele care despart țările și populațiile acestora.
Globul pământesc a fost mereu o lume a zidurilor, de la Marele Zid Chinezesc la Zidul lui Hadrian și la Zidul Berlinului. Dar noua epocă a izolaționismului și a naționalismului economic a sosit deja, vizibilă nu doar în obsesia lui Trump de a construi un zid la granița cu Mexicul sau în votul Marii Britanii pentru Brexit, ci și în multe alte locuri. China are un mare Firewall, care ține departe cultura occidentală. Țările Europei se îngrădesc împotriva imigranților, a terorismului și a problemelor monetare. Africa de Sud are comunități separate prin porți sigure, iar ziduri sau garduri masive izolează populații din Orientul Mijlociu, Coreea, Sudan, India și din alte colțuri ale acestei lumi.
Pentru a înțelege criza Americii contemporane – războaiele fără sfârșit purtate peste granițe și polarizarea politică din această țară –, trebuie să îl înțelegem pe Henry Kissinger, argumentează cunoscutul istoric Greg Grandin. Pornind de la lucrări semnate de Kissinger, precum și de la înregistrări secrete și documente de stat, multe dintre ele recent declasificate, autorul arată cum cel mai important consilier de politică externă al lui Nixon a pus umărul la reînvierea unei versiuni militarizate a excepționalismului american centrat pe o președinție imperialistă – chiar în timp ce prezida peste înfrângerea din Vietnam și peste un război dezastruos, secret și ilegal în Cambodgia. Crezând că realitatea poate fi supusă prin puterea voinței sale, că intuiția este mai importantă în stabilirea politicii decât faptele reale și promițând că greșelile trecutului nu vor fi niciodată un obstacol în calea acțiunilor îndrăznețe viitoare, Kissinger a pregătit terenul pentru ascensiunea idealiștilor neoconservatori care au târât America în războaiele lipsite de sens din Afganistan și Irak. Grandin reușește mai mult decât o simplă relatare concentrată fie asupra crimelor, fie asupra realizărilor lui Kissinger, oferind o interpretare nouă și convingătoare a influenței încă actuale a acestuia cu privire la modul în care Statele Unite își văd rolul în lumea de azi.
„O analiză detaliată a politicii externe americane în umbra lui Kissinger până în zilele noastre.“ - Kirkus Review
Transformarea în sistem a mariajului dintre politică și știință are în România un an de naștere: 1970. Este anul formării la inițiativa lui Ceaușescu a Academiei de Științe Sociale și Politice. Contrar aparenței de ordine cazonă pe care regimul căuta să o degaje, România ceaușistă, ca și Germania lui Hitler, era un stat dezorganizat. În absența unei viziuni complexe de funcționare a noului tip de stat imaginat de Ceaușescu, dar și ca urmare a concentrării totale a puterii în mâinile acestuia, coridoarele puterii erau scena unor lupte acerbe între diversele aripi ale nomenclaturii. Știința de partid nu a făcut excepție. Policentrismul academic – existența mai multor instituții cu atribuții asemănătoare, unele create de Ceaușescu (ASSP, Institutul de Studii Social-Politice al CC al PCR, Academia Ștefan Gheorghiu) –, fenomen tipic unui stat care funcționa în baza „indicațiilor“ liderului, nu ascundea o deosebire fundamentală de vederi între actorii săi. Simbioza dintre activistul de partid și omul de știință reușise. În numai câțiva ani de la începutul reformelor ceaușiste, nomenclatura de partid s-a umplut de academicieni și de profesori universitari cu specializări incerte și competențe neverificate în afara forurilor de partid. Sistemul avea la bază colaborarea dintre intelectualii afirmați în „epoca Ceaușescu“ și „constructorii“ acesteia. Primii confereau celei de-a doua categorii credibilitate științifică, în schimb, decidenții ceaușismului le facilitau accesul extraordinar la resurse și înaintarea în ierarhiile instituționale. Parazitarea reciprocă era justificată printr-o gamă foarte largă de pretexte, de la frică la simpla dorință de a parveni.
Cosmin Popa este cercetător în cadrul Institutului de Istorie Nicolae Iorga al Academiei Române, specializat în istoria URSS/ Rusiei și istoria Europei Centrale și de Sud-Est, perioada comunistă și contemporană. Și-a făcut studiile universitare la București și Moscova. Doctor în istorie al Universității București din 2007, cu studii postdoctorale între 2011 și 2013. A lucrat în mass-media ca documentarist, reporter, șef de departament și manager la Mediafax, Adevărul și NewsIn. Este membru al Comisiei Mixte a Istoricilor din România și Federația Rusă, membru al Comisiei româno-ruse pentru studierea problemelor izvorâte din istoria relaţiilor bilaterale, inclusiv problema Tezaurului României, depus la Moscova în timpul Primului Război Mondial, împuternicit pentru Programul Centenar al Academiei Române.
O continuare explozivă a cărții scrise de Michael Bar-Zohar și Nissim Mishal despre cele mai memorabile misiuni ale Mossadului, Misiuni la limita imposibilului aduce la lumină cele mai dificile și mai periculoase operațiuni ale Forțelor Speciale Israeliene.
În Misiuni la limita imposibilului, Michael Bar-Zohar și Nissim Mishal descriu în detalii fascinante cele mai importante bătălii, raiduri în teritoriile inamice și misiuni de comando care au sfidat moartea ale Forțelor Speciale Israeliene. Poveștile sunt adesea ale unor victorii, dar, uneori, și ale unor eșecuri dureroase, și sunt relatate alături de poveștile vieților și realizărilor unora dintre cele mai cunoscute personalități ale Israelului.
Captivantă și revelatoare, Misiuni la limita imposibilului este o lectură esențială pentru oricine este interesat de înțelegerea modului în care aceste misiuni cruciale au conturat Israelul și lumea, în ansamblul ei.
„Poveștile sunt uimitoare... documentare ireproșabilă și talent scriitoricesc.“
Kirkus Review
Michael Bar-Zohar, om politic, fost membru în Knesset, scriitor, biograf oficial al lui Shimon Peres și David Ben Gurion, este expert în istoria spionajului israelian. Cărțile sale au fost traduse în 18 limbi.
Nissim Mishal, absolvent de studii politice, este unul dintre cei mai cunoscuți oameni de televiziune din țara sa și autorul mai multor cărți devenite bestseller despre istoria statului Israel.
Inegalitatea de venituri este una dintre problemele definitorii ale vremurilor noastre. Ne afectează pe toţi, din lumea întreagă. Dezbaterea despre creşterea sa bruscă s-a dezlănţuit de mulţi ani, iar politicienii, oamenii de ştiinţă şi activiştii sunt neputincioşi în a opri acest fenomen, în ciuda numeroaselor discursuri, a analizelor statistice, a câtorva proteste firave şi a dezvăluirilor ocazionale. Totuşi, o întrebare rămâne: de ce? Şi de ce acum? Documentele Panama furnizează un răspuns convingător la aceste întrebări: corupţia masivă, generalizată. Şi nu este o coincidenţă că răspunsul vine de la o firmă de avocatură. [...] Impactul colectiv al acestor eşecuri [al băncilor, al autorităţilor de reglementare financiară şi fiscale, al instanţelor judecătoreşti, al instituţiilor media, al profesiunilor juridice] este o eroziune completă a standardelor etice, care conduce în cele din urmă la un nou sistem pe care continuăm să îl numim capitalism, dar care este echivalent cu sclavia economică. În acest sistem – sistemul nostru –, sclavii nu ştiu care le este statutul, nici cine le sunt stăpânii, care există într-o lume aparte, unde lanţurile intangibile sunt ascunse cu grijă într-un maldăr de limbaj judecătoresc inaccesibil. Oribila dimensiune a pagubelor aduse lumii ar trebui să ne trezească pe toţi. Dar atunci când e nevoie ca un avertizor de integritate să dea alarma, este un motiv de şi mai mare îngrijorare. Este un semnal că sistemele de verificare şi echilibru ale democraţiei au dat greş, că prăbuşirea este sistemică şi că instabilitatea gravă ar putea fi chiar după colţ. Aşa că acum este timpul pentru a acţiona cu adevărat, iar acest lucru începe prin a pune întrebări. - Din manifestul lui John Doe
„Dezvăluiri din interior despre cum guverne, corporaţii şi grupuri de crimă organizată au folosit lumea secretă a jurisdicţiilor offshore pentru a se implica în fraude şi furturi sistematice. Povestea aproape perfectă pentru secolul XXI – eşecul democraţiei, triumful puterii comerciale şi lăcomie, lăcomie, lăcomie.” - The Guardian
La apogeul Războiului Rece, în cel mai periculos moment în care te-ai fi putut afla în Uniunea Sovietică, într-o seară, în timp ce șeful stației CIA la Moscova își umplea rezervorul cu benzină, un străin s-a apropiat de el și i-a lăsat un bilet în mașină. Temându-se de o capcană a KGB, americanul a ignorat această mișcare de deschidere. Dar bărbatul se hotărâse. Tentativele sale de a stabili contacte cu CIA aveau să fie refuzate de patru ori, înainte de a le face cadou un plic al cărui conținut avea să șocheze serviciile secrete americane. În anii care au urmat, bărbatul cu pricina, Adolf Tolkacev, va deveni unul dintre cei mai valoroși spioni ai SUA. Dar aceste activități ridicau problema unor amenințări personale de proporții la adresa lui Tolkacev și a supervizorilor săi americani. Aceștia aveau întâlniri clandestine în parcuri și la colțuri de stradă și foloseau camere spion, butaforie și coduri secrete, ascunzându-se de mereu prezentul KGB chiar sub nasul acestuia – până ce un act șocant de trădare le-a pus tuturor viața în pericol.
Folosind documente CIA anterior clasificate și interviuri cu participanți la evenimente, Un spion de miliarde este un exemplu magistral de reportaj și o cutremurătoare poveste adevărată despre ultimii ani ai Războiului Rece.
„Un spion de miliarde este una dintre cele mai bune povești cu spioni din timpul Războiului Rece și cu atât mai cutremurătoare cu cât... este adevărată. Se plasează perfect la intersecția dintre un thriller palpitant și istoria solid documentată... Este o carte magistrală.“
The Washington Post
David E. Hoffman este editor colaborator la The Washington Post și corespondent pentru seria de investigații de la PBS, Frontline. Este autorul volumelor The Oligarchs și The Dead Hand, despre finalul cursei înarmărilor din timpul Războiului Rece, și este câștigător al Premiului Pulitzer. Locuiește împreună cu soția sa în Maryland.
Articolul meu este realziat ca afiliat LITERA.
Pentru a fi la curent cu promotiile librariilor in care sunt afiliat, va invit sa urmariti si paginile de facebook 100decarti.
Comentarii
Trimiteți un comentariu